În vara anului 2002, Ovidiu Cameliu Petrescu, jurist, fost parlamentar, publicist, eseist şi poet, a avut inițiativa înființării unei asociații culturale care să sprijine publicarea lucrărilor poeților, prozatorilor, istoricilor şi istoricilor literari buzoieni. Astfel, în data de 26 septembrie 2002, Asociația culturală RENAȘTEREA BUZOIANĂ a fost înscrisă în Registrul special al asociațiilor și fundațiilor, iar printr-o Hotărâre judecătorească, din 19 august 2002, a dobândit statutul de personalitate juridică.
De atunci și până în noiembrie 2021, asociația a sponsorizat publicarea a peste 120 de volume scrise de 63 de autori domiciliaţi sau originari din județul Buzău. Începând cu anul 2004, asociația a publicat, anual, almanahul RENAȘTEREA BUZOIANĂ, în cele 4076 de pagini ale acestuia înscriindu-şi numele 335 de autori.
Într-un interviu acordat jurnalistului Călin Gheţu, în anul 2004, la doi ani de la înfiinţarea asociaţiei, Ovidiu Cameliu Petrescu menţiona: În primul rând, vreau să vă spun că am avut un vis care a şi rămas în acest stadiu. Am vrut să fac o organizaţie care să promoveze imaginea României în lume. În general, sunt un om foarte pragmatic. Mult mai puţin pragmatic sunt când este vorba de realizarea unor interese personale. Mi-am spus următorul lucru: fac această asociaţie, dacă găsesc înţelegere ca să o finanţez, pentru că ştiam foarte bine ce ar trebui făcut şi ştiu foarte bine ce ar trebui făcut, însă, dacă n-ai bani, nu poţi să rezolvi nimic. Înfiinţarea unei organizaţii pe hârtie n-are nici un rost. În societatea civilă românească există câteva zeci de mii – mi se pare – de organizaţii neguvernamentale, din care 90% nu funcţionează deloc. S-au constituit, s-a încercat ceva, s-a văzut că nu merge şi a rămas pe hârtie, nu s-a mai făcut nimic. Eu am încercat să găsesc surse de finanţare înainte să înfiinţez acea organizaţie, dar nimeni nu era doritor să dea bani pentru activitatea aceasta de promovare a imaginii României în lume. După ani de zile am venit cu această idee – micro, la nivel micro – să promovăm măcar spiritualitatea buzoiană în România.
Există un lucru evident care m-a deranjat dintotdeauna, dar absolut dintotdeauna, o anumită atitudine puţin dispreţuitoare a Bucureştiului faţă de ceea ce numesc ei provincie şi provinciali. Bucureştiul întotdeauna s-a considerat că este zona care emană spiritualitate, că acolo sunt cei mai valoroşi oameni, că acolo sunt cei mai inteligenţi oameni, că acolo se poate realiza orice în domeniul spiritualităţii, economiei, culturii, în orice domeniu, de fapt. Eu nu am agreat niciodată această aroganţă. Dacă vom căuta o enciclopedie şi vom dori să vedem unde s-au născut toate personalităţile României, vom constata că 90% din ele nu s-au născut în Bucureşti. Sunt oameni care s-au afirmat în Bucureşti, dar au venit în Bucureşti. Ei sunt născuţi extraordinar de mulţi în Moldova, în Muntenia, în Ardeal, deci marea lor majoritate nu sunt bucureşteni get-beget de nu ştiu câte generaţii Eu tocmai asta vreau să demonstrez şi mă voi strădui totdeauna să demonstrez că există în provincie, extrem de mulţi oameni valoroşi. Din păcate, mulţi dintre ei nu reuşesc să se afirme ca valoare. Foarte mulţi oameni, nu numai în domeniul literar, artistic, ci şi în domeniul ştiinţific, dacă nu sunt uşor sprijiniţi de cineva, fie de stat, fie de o entitate neguvernamentală, de multe ori pot să se rateze. Nu pot să-şi realizeze visele, proiectele, n-au cum. Iar intervine şi aici banul, intervine timpul, intervine această impetuozitate pe care unii o au, iar alţii, din păcate, nu o au, chiar dacă sunt oameni valoroşi. Unii oameni nu pot să lupte foarte mult pentru a-şi afirma valoarea lor, care există. Alţii, uneori cu o valoare mai scăzută, au multă energie şi multă vitalitate şi ajung la un moment dat să se facă cunoscuţi, să devină cineva în ţară, în detrimentul unora care erau mai buni, dar n-au avut niciun sprijin şi n-au avut suficientă forţă personală să lupte. Organizaţia pe care au creat-o, asta vrea să facă, să-i ajute pe aceşti oameni, pe care noi îi considerăm valoroşi, să-şi publice lucrările; publicându-le, după aceea se creează pentru ei o şansă de a fi luaţi în considerare, de a fi cunoscuţi şi – cine ştie? – poate că într-o zi de aici să apară un autor foarte mare”.
Călin Gheţu: Câteva din performanţele care ar trebui reţinute din bilanţul activităţii asociaţiei.
Ovidiu Cameliu Petrescu: În primul rând am sprijinit publicarea a 24 de volume de poezie, teatru, proză şi am scos un prim almanah literar la sfârşitul anului trecut. Vom scoate şi pentru 2005, la sfârşitul acestui an. Am sprijinit un tânăr violonist să participe în Italia la un concurs, unde a luat un premiu III. A fost organizat împreună cu Casa de Cultură a Sindicatelor, ne-am alipit acestei iniţiative mai vechi, Concursul de poezie „Constantin Petcu”, la care am dat diplome. Am dat şi noi diplome şi premii şi nişte bani unor creatori şi la concursul „Vasile Voiculescu” şi la Concursul „Constantin Petcu” şi la orice manifestare culturală care apare; dăm nişte diplome şi nişte premii în bani. Şi asta vrem să facem în continuare. Găsim cât mai mulţi autori dornici de publicare.
Este adevărat că am avut destul de multe reacţii negative, chiar în lumea poeţilor buzoieni, care au spus că anumite lucrări nu sunt chiar aşa de bune din punct de vedere calitativ. În primul rând, noi vrem să dăm oamenilor o şansă. În al doilea rând, nu cred că noi avem nişte critici chiar aşa de mari la nivelul judeţului nostru ca să dăm un verdict definitiv, infailibil, că o anumită lucrare este proastă. Asta nu se ştie. Să vedem cum o să aprecieze critica literară şi istoria literară peste ani. Sunt autori care, la un moment dat, au devenit celebri, dar lucrările lor de debut n-au fost chiar aşa strălucite. Deci să le dăm oamenilor şansa să publice mai mult, dacă publică mai mult, poate că la un moment dat ei ajung să publice ceva de foarte bună calitate, care să rămână în istoria literaturii române. Să ne gândim că de la Cenaclul „Alexandru Sahia” de la Buzău au plecat nişte autori care au ajuns la nivel naţional nişte mari valori, nişte mari poeţi ai românilor. Dacă noi îi respingem pe oameni imediat cum ni se pare că ceva nu ne place, atunci s-ar putea ca unii să fie demobilizaţi. Evident, n-am publicat lucrări foarte slabe niciodată şi nu vom publica lucrări foarte slabe.
(Extras din volumul Politica, între fascinaţie şi repulsie, Ovidiu Cameliu Petrescu în dialog cu publicistul Călin Gheţu, Editura „Tempus”, Bucureşti, 2004)
Scopurile asociaţiei:
1. Identificarea, sprijinirea şi promovarea creatorilor din judeţul Buzău, prin naştere sau prin domiciliu stabil, din domeniul literar şi artistic;
2. Identificarea şi sprijinirea tinerilor supradotaţi;
3. Desfăşurarea unor demersuri pentru transformarea municipiului Buzău într-un centru universitar;
4. Acordarea de premii la diverse concursuri literare şi artistice organizate de asociaţie sau de către alte organizaţii şi instituţii culturale buzoiene.
(19 august 2002 – 11 noiembrie 2017)
Ovidiu Cameliu Petrescu – preşedinte
Nicolai Tăicuţu – vicepreşedinte
Marin Ifrim – secretar general
Grigore Buga – cenzor
(11 noiembrie 2017 – 6 decembr 2019)
(6 decembrie 2019)
În prezent: